master_ucb.MyForum.ro :: APLICATII TEMA 1 - Vizualizare subiect 3 pe master-ucb.myforum.ro

deniss · Administrator

Aplicatii Tema 1

 Teste grilă
1.Principala condiţie a apariţiei şi dezvoltării marketingului în activitatea economică o constituie:
a) abundenţa produselor pe piaţă
b) dinamismul economico-social
c) explozia demografică
d) diviziunea internaţională a muncii
2.Dintre cele 4 modalităţi prin care oamenii pot obţine produse, marketingul intră în acţiune doar în cazul:
a) producţiei proprii
b) cerşitului
c) schimbului
d) constrângerii
3.Vechiul concept de marketing este specific primei jumătăţi a secolului 20 şi are ca element central:
a) produsul
b) întreprinderea
c) consumatorul
d) piaţa
4.Definiţia dată marketingului de înspre Philip Kotler, conform căreia acesta reprezintă „activitatea umană orientată în direcţia plăcerii nevoilor şi dorinţelor consumatorului prin intermediul procesului schimbului” face parte din rândul:
a) definiţiilor înguste
b) definiţiilor clasice
c) definiţiilor largi
d) definiţiilor coerente
5.Asociaţia Română de Marketing (AROMAR) editează revista:
a) Revista de Comerţ
b) Business Magazin
c) Tribuna economică
d) Management-Marketing
6.Potrivit periodizărilor formulate de specialiştii americani privind evoluţia marketingului, etapa situată între 1950- 1975 este orientată spre:
a) producţie
b) vânzare
c) conceptul modern de marketing
d) marketingul societal
7.În conformitate cu noul concept de marketing, firma îşi concentrează eforturile pe:
a) nevoile firmei
b) produs
c) societate
d) consumator
8. Majoritatea specialiştilor consideră că marketingul a apărut:
a) în secolul al XVII-lea în Japonia
b) odată cu primele tranzacţii comerciale
c) în secolul al XIX-lea în Franţa
d) ca un produs al secolului al XX-lea
9.Marketingul a fost introdus ca disciplină de studiu în învăţământul economic superior din România începând cu anul:
a) 1951
b) 1960
c) 1971
d) 1990

10.Dezvoltarea extensivă a marketingului presupune:
a) pătrunderea marketingului în domenii noi de activitate
b) perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de marketing
c) extinderea marketingului numai în întreprinderile private
d) pătrunderea marketingului doar în ţări emergente
11. AMA reprezintă:
a) o instituţie prestigioasă de marketing din Europa
b) o organizaţie internaţională a managerilor
c) o instituţie americană recunoscută în societatea internaţională a marketingului
d) o organizaţie de marketing din ţara noastră
12.Ca funcţie a marketingului, maximizarea eficienţei economice reprezintă o funcţie:
a) premisă
b) obiectiv
c) mijloc
d) implicită
13.În conformitate cu vechiul concept de marketing, eforturile de marketing ale firmei sunt orientate spre:
a) producţie
b) cercetare
c) consumatori
d) personal
14.Ca funcţie a firmei, marketingul are un rol esenţial în ceea ce priveşte:
a) pregătirea personalului
b) promovarea imaginii firmei
c) protecţia mediului înconjurător
d) menţinerea calităţii produselor

 Întrebări şi teme de reflecţie:
1. În ce etapă a evoluţiei marketingului consideraţi că se află întreprinderile româneşti, în momentul de faţă ? Argumentaţi !
2. Pornind de la teoria privind dinamismul social-economic ca bază a apariţiei marketingului, încercaţi să vă imaginaţi ce întreprinderi nu ar avea trebuință de marketing.
3. În ultimul timp se observă pătrunderea mai accentuată a marketingului în domenii neeconomice. Comentaţi această extindere a marketingului în învăţământ, sănătate, cultură, sport, religie, artă etc.
4. Identificaţi asemănări şi deosebiri între marketingul pentru un creat de larg consum (de exemplu: o pastă de dinţi, un suc de fructe, o ciocolată etc.) şi cel pentru un candidat sau partid politic.
5. În ce domeniu de specializare a marketingului se încadrează activităţile de marketing desfăşurate de Dacia Groupe RENAULT, BCR, Comitetul Olimpic Român, OMNIASIG, Primăria Municipiului Piteşti, Crucea Roşie România ? Dar organizaţia în care vă desfăşuraţi activitatea?

° Comentaţi din perspectiva marketingului:
 Prefer să pierd bani, decât să pierd un client.
 În centrul activităţii de marketing stă clientul cu nevoile sale.
 Marketingul înseamnă a furniza marfa potrivită persoanelor potrivite, la locul potrivit şi la timpul potrivit. (Anonim)
 Marketingul este procesul de management adresat identificării, previzionării şi satisfacerii eficiente a cerinţelor consumatorilor.(Institutul Britanic de Marketing)
 Marketingul este un sistem de activităţi economice referitoare la programarea, stabilirea preţurilor, promovarea şi distribuirea produselor şi serviciilor menite să satisfacă cerinţele consumatorilor actuali şi potenţiali. (W. Stanton)

 Când m-am întâlnit pentru prima oară cu marketingul, pe la începutul anilor ’60, literatura era în special descriptivă. Existau trei abordări, la acel moment. Marketingul era considerat un bun de larg consum şi această abordare descria caracteristicile diferitelor produse şi comportamente ale cumpărătorilor faţă de acele produse. Marketingul ca instituţie era o abordare care descria felul în care funcţionau diverse organizaţii, cum ar fi angrosiştii şi detailiştii. Marketingul ca funcţie era abordarea care descria felul în care funcţionau diverse activităţi de marketing- publicitatea, forţa de vânzare, stabilirea preţurilor-pe piaţă.
Educaţia mea, bazată pe economie şi ştiinţe decizionale, m-a făcut să abordez marketingul din punct de vedere managerial. Managerii de marketing din toată omenirea se aflau în faţa unei abundenţe de decizii grele; ei trebuiau să aleagă piaţa ţintă cu atenţie, să elaboreze trăsături şi beneficii ale produselor care să fie optime, să stabilească un preţ eficient, să decidă care ar trebui să fie mărimea bugetelor alocate pentru forţa de vânzare şi pentru alte activităţi de marketing. Şi erau nevoiţi să ia aceste decizii în situaţia în care informaţiile lor erau incomplete şi dinamica pieţei era în continuă schimbare.
………………………………………………………………………………………………….
Specialiştii de astăzi se întreabă dacă nu cumva conceptul care stă la baza marketingului ar necesită să fie schimbul sau relaţiile sau reţelele. Se petrec multe schimbări în gândirea despre marketingul serviciilor şi afacerilor. Iar impactul cel mai mare încă nu a avut loc, deoarece forţele tehnologiei şi globalizării se mişcă mai lent. Computerele şi Internetul vor asigură modificări enorme de comportament, de cumpărare şi vânzare.
…………………………………………………………………………………………………..
….Vă voi prezenta acum gândurile mele despre direcţia în care merge marketingul în noul mileniu. …Suntem în anul 2005. Iată principalele schimbări ale unei pieţe, aflată în plină evoluţie.
Intermedierile dintre angrosişti şi detailişti au fost substanţial afectate de comerţul electronic. Acum, practic, indiferent ce fabricat poate fi cumpărat privat de să mergi la un magazin! Cumpărătorul poate să acceseze imaginea oricărui construit pe Internet, să citească toate caracteristicile, să caute cel mai bun preţ on-line, să dea un clic pentru a face comanda şi plata prin Internet. Cataloagele costisitoare au dispărut. Achiziţiile între companii, efectuate prin Internet, au sporit mai repede decât cele ale cumpărătorilor. Agenţii de cumpărări îşi fac achiziţiile de rutină pe Internet, ori făcând reclamă şi aşteptând licitatori, ori navigând pur şi simplu pe pagini de web rezervate.
Detailiştii axaţi pe vânzările prin magazine descoperă un trafic mult diminuat. În consecinţă, mulţi detailişti întreprinzători construiesc teatre de varietăţi în magazinele lor. Multe librării, magazine alimentare, magazine de haine, includ acum cafe-uri şi organizează reprezentaţii de teatru sau conferinţe. Aceste magazine, în esenţă, fac un marketing al experienţei, mai degrabă decât marketingul unor mărfuri asortate la produsul de bază.
Philip Kotler, Kotler despre marketing. Cum să creăm, cum să câştigăm şi cum să dominăm pieţele, Curier Marketing, Bucureşti, 2003

 România este singura ţară din Europa de Est inclusă în turneul de conferinţe al lui Kotler
Cel mai renumit expert în marketing din lume Philip Kotler va vorbi comunităţii de afaceri din România, într-o înșiruire de conferinţe susţinute la Palatul Parlamentului în perioada 17- 18 mai 2005. Evenimentul este organizat de compania People Solutions. Principalele teme ale conferinţei se vor referi la noile tendinţe şi previziuni în marketing la nivel mondial, iar materialul prezentat va fi structurat şi în funcţie de întrebările pe care participanţii le pot adresa pe site-ul www.kotler.ro. Conferinţa de la Bucureşti este inclusă în turneul transformat tradiţie, pe care Philip Kotler îl susţine de două ori pe an în Europa.
Reputaţia lui Ph. Kotler de părinte al marketingului mondial are la bază cartea Management Marketing, publicată în 1967, care a devenit iute principalul manual de marketing din şcolile de business din întreaga lume. De atunci cartea a fost tipărită în 11 ediţii, iar cotidianul Financial Times o consideră una din cele mai influente 50 cărţi de business a tuturor timpurilor. Succesul celor 36 de cărţi scrise de Ph.Kotler, singur sau în colaborare cu alţi colegi, a însemnat vânzări de peste 4 milioane de exemplare, publicate în 58 de ţări şi peste 20 de limbi.
Philip Kotler este profesor de marketing internaţional la Kellogg School of Management din cadrul Universităţii Northwestern, care a fost votată de şase ori Best Business School în studiul anual despre şcolile de business din SUA realizat de revista Business Week. De asemenea, Ph. Kotler apare în mod regulat în topurile celor mai influenţi consultanţi din lumea de afaceri şi ocupă locul şase în topul The Thinkers 50 pe 2003 al oamenilor cu cele mai importante idei de business.
Pe lângă activitatea academică de excepţie, Philip Kotler oferă consultanţă unora dintre cele mai mari companii din lume, ca de pildă IBM, General Electric, Ford, Merck sau AT&T, în domeniul planificării şi strategiei de marketing, cel al marketingului internaţional şi al marketingului organizaţiei.
Philip Kotler a studiat economia la Universitatea din Chicago cu profesorul Milton Friedman, iar apoi şi-a susţinut doctoratul sub conducerea celui mai celebru discipol al lui Keynes, Paul Samuelson. (Raluca Mirescu în Business Magazin nr. 10 din 8-14 decembrie 2004)

 Studii de caz:
Există descoperiri de succes în marketing făcute de firme care au inventat căi noi de creare, comunicare şi furnizare a valorii spre pieţele ţintă. Pornind de la lista acestor vizionari de marketing (prezentată în Kotler despre Kotler, Ed. Brandbuilders Group, Bucureşti, 2003, p.24), realizaţi o succintă informare despre o astfel de firmă. Identificaţi vizionari de marketing pe piaţa românească.

 În 1976, Anita Roddick şi-a deschis primul magazin numit Body Shop, în Brighton (Anglia). În 2005, ea deţine 1980 astfel de magazine în 50 de ţări, vizitate lunar de circa 77 de milioane de oameni. Anual vânzările au crescut cu ritmuri cuprinse între 60% şi 100% , firma ajungând la o cifră de afaceri 200 de milioane de dolari în 1998, iar profitul brut de 45 de milioane de dolari. Firma realizează şi comercializează articole cosmetice pe bază de materii prime naturale, prezentate în ambalaje reciclabile simple, dar atrăgătoare. Substanţele componente sunt extrase în mare parte din vegetale şi provin, de regulă, din ţări în curs de dezvoltare, ceea ce ajută la creșterea economică a acestora. Toate produsele sunt elaborate fără a fi testate pe animale şi un procent din vânzări este donat organizaţiilor pentru protecţia animalelor, căminelor pentru ființele fără locuinţă, organizaţiei Amnesty International, organizaţiei Salvaţi pădurea şi altor organisme cu activităţi în domeniul social. Mulţi clienţi se duc la Body Shop pentru că susţin, ca şi angajaţii firmei, obiectivele sociale ale acesteia. A. Roddick afirmă că este foarte important ca întreprinderea ei să nu se limiteze la obţinerea celor mai bune produse pentru îngrijirea părului şi a tenului, ci să se implice şi în problemele comunităţii, ale mediului ambiant şi ale întregii societăţi în care trăim. Chiar dacă astăzi beneficiile sunt mici, A.Roddick explică că orice societate care merge împotriva curentului trebuie să se pregătească să facă faţă situaţiilor extreme.
Ce optică de marketing a adoptat Body Shop? Argumentaţi şi exemplificaţi cu eșantioane de firme care funcţionează în România.
(adaptat pe urmă Ph. Kotler, B. Dubois- Marketing Management, Publi Union, Paris, 2000, p. 61)

 Anita Roddick, proprietara lanţului internaţional de magazine Body Shop, s-a hotărât în 2005 să renunţe la afaceri pentru a se dedica acţiunilor filantropice. Aflată în clasamentul Institutului Filantropic American al celor mai implicate personalităţi mondiale în ajutorarea semenilor pe locul 7 (după Andrew Carnegie, Bill Gates, Henry Ford, JD Rockefeller, G. Soros, Oprah Winfrey şi înaintea lui J. Paul Getty, George Peabody, Richard Branson, David Sainsbury, Tom Hunter), Anita Roddick a declarat că banii nu înseamnă nimic pentru ea.
Ea şi-a vândut recent procentele deţinute în compania pe care a fondat-o în 1976, laolaltă cu soţul ei Gordon Roddick, pentru a asigura celor două fiice un viitor decent. Ultima ei declaraţie vine în sprijinul acţiunilor sale: Cel mai rău fapt pe lume este lăcomia. Nu înţeleg de ce oamenii extraordinar de bogaţi nu sunt mai generoşi, pentru că asta, în mod sigur, ar altera lumea. Eu m-am retras din afaceri pentru că intenţionez să împart toţi banii celor săraci.
 Inițialul magazin Body Shop România a fost deschis în luna octombrie 1999, pe baza francizei din Grecia, suma iniţială investită de greci a fost de 400 000 de dolari. Cifra de afaceri a companiei The Body Shop România pentru anul fiscal 2000 s-a ridicat la suma de 12 miliarde de lei, planificată pentru 2001 fiind de 21 miliarde. Articolele companiei sunt folosite de persoane care fac parte din segmentul de mijloc al pieţei, sumele plătite de clienţi pentru produsele The Body Shop situându-se între 5000 de lei (pentru un accesoriu de păr) şi 560 000 de lei (o apă de toaletă bărbătească). Planurile companiei The Body Shop România pentru următorii ani vizează deschiderea de magazine în toate oraşele ţării cu peste 200 000 locuitori.
Compania a iniţiat şi dezvoltat la începutul anilor 80 un program Community Trade, care creează relaţii comerciale cu comunităţile sărace din întreaga lume. Scopul acestui program este de a realiza noi mijloace de trai şi de a susţine din punct de vedere economic şi social expansiunea comunităţilor marginalizate, prin cumpărarea unor compoziție şi accesorii de la acestea. Compania lucrează în prezent cu peste 30 de furnizori Community Trade din 19 ţări, cele mai apreciate ingrediente fiind boabele de cacao din Ghana, uleiul de susan din Nicaragua, porumbul albastru din Mexic, mierea şi ceara de albine din Zambia, uleiul de pergamută din Calabria- Italia sau podoabe pentru frecție din India şi Honduras, coşuri din răchită din Filipine, ambalaje de hârtie din Nepal.
Un alt program iniţiat de companie este Alege forța pozitivă, derulat în colaborare cu Greenpeace, prin care li se cere guvernanţilor lumii, ca în următorii 10 ani să ofere acces la surse nepoluante de potență cum sunt valurile mării, soarele şi vântul. Campania a presupus colectarea de semnături în magazinele din 27 de ţări, printre care şi România, unde au fost strânse din magazinele de aici aproape 8000 de semnături. după revista Capital nr. 49/2001 şi nr. 43/2004

 Întreprinderea MIOCONF, care obţine şi comercializează confecţii, s-a specializat în costume pentru femei, pe care le realizează din materiale de cea mai bună calitate, dar foarte scumpe. Întreprinderea nu conține de fonduri mari, aproape toţi banii se duc pe designul produselor şi pe materiile prime achiziţionate, deoarece ea nu cauzează ţesăturile şi materialele auxiliare(căptuşeli, fermoare, nasturi, aţă etc). Cu toate eforturile depuse de întreprindere pentru a realiza produse de calitate, ea nu este cunoscută pe piaţă, obţinând doar vânzarea produselor prin relaţiile personale ale directorului şi nu pe baza unor studii de piaţă, cum ar fi de dorit. Întreprinderea nu-şi poate recupera cheltuielile făcute şi nu obţine nici profit, cuprinzând nereguli în achitarea datoriilor către furnizori şi pentru plata la timp a salariaţilor. În ultima adunare generală a acţionarilor, mulţi vorbitori au ridicat problema veniturilor şi a eficienţei, întrebând de ce se înregistrează pierderi. Unii au acuzat chiar conducerea întreprinderii că nu cheltuieşte cu atenţie banii. Alţii, dimpotrivă, au considerat că produsele realizate sunt de o caracteristică bună şi ar trebui să se vândă. La sfârşitul adunării generale nu s-a ajuns la nici un rezultat, cei care au vorbit s-au ferit să sugereze soluţii de îmbunătăţire a situaţiei, hotărându-se prin vot să i se dea mandat conducerii întreprinderii pentru a face o analiză a situaţiei existente şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii, astfel încât întreprinderea să reuşească achitarea datoriilor, plata salariilor şi vânzarea produselor.
Se cere:
1) Care consideraţi că sunt cauzele pentru care s-a ajuns la situaţia dată?
2) Care din orientările spre producţie, spre vânzare sau spre marketing a fost urmată până acum de MIOCONF?
3) Ce soluţii apreciaţi că ar trebui să propună conducerea întreprinderii astfel încât să fie eliminate dificultăţile enumerate (datorii, dificultăţi în plata salariilor, vânzarea greoaie a produselor)?
(Victor Danciu, Marketing, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, p. 36-37)